Managementul clasei de elevi

razvan · Administrator Data inscrierii: 27/Ian/2009 Mesaje: 73

Managementul educational poate fi surprins: B. la nivel macrostructural; C. la indice microstructural; D. la nivel intermediar.

Activitatile prealabile selectiei cadrelor didactice sunt:
A. definirea prealabila a postului didactic;
B. alcatuirea fisei procedurale a postului;
C. stabilirea conditiilor psihice (materiale);
D. stabilirea calificarilor cerute.
E. alcatuirea fisei pretestabile a postului;
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
var a. A+B+C+D- nevalidat, ma duc pe a,c,d,e,

Agresivitatea este:
a. un sentiment
b. o traire emotionala
c. o manifestare indiferenta
d. o forma de comportament
var d. o forma de comportament

Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca input:
a. eficienta pedagogica
b. modificarea de comportament
c. actiunea de formare initiala
d. variatia de randament
e. performanta activitatii
var c. actiunea de formare initiala

Analiza eficientei formarii cadrelor didactice are ca output:
a. eficienta pedagogica
b. modificarea de comportament
c. actiunea de formare initial
d. variatia de randament
e. performanta activitatii
var e. performanta activitatii

Aplicarea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele componente:
A. comunicarea deciziei;
B. explicarea si motivarea ei;
C. normarea sarcinilor;
D. organizarea actiunii practice;
E. controlul indeplinirii deciziei;
F. evaluarea rezultatelor.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F
var e. A+B+C+E+F – corect a,b,d,e,f- gresala de tipar - nevalidat- ma duc pe a,c,d,e,f

Atitudinile favorizante ale aparitiei fenomenelor de criza educationala sunt:
A. interventii tardive;
B. reactii incoerente;
C. absenta unor strategii clare;
D. asumarea responsabilitatii interventiilor;
E. teama de represalii din componentă superiorilor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var e. A+B+C+E

Blocajele care pot apare in cultura manageriala scolara se datoreaza:
A. incapacitatii de a negocia cu institutiile din comunitatea respectiva;
B. incapacitatii de a negocia cu elevii;
C. incapacitatii de a negocia cu parintii;
D. capacitatii de proiectare didactica;
E. incapacitatii de a negocia cu cadrele didactice.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+D+E
var d sau e , var corecta a,b,c,e care trebuia sa fie una dintre ele; dupa jocul de litere ar fi var d.

Ca proces, curriculum-ul cuprinde:
A. strategiile;
B. timpul;
C. listele de continuturi;
D. evaluarea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Ca proiect educational, curriculum-ul cuprinde:
A. relatiile intre obiective;
B. relatiile intre continuturi;
C. timpul;
D. strategiile;
E. documentele curriculare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var a. A+B+C+D

Calitatile antreprenoriale ale unui manager sunt:
A. capacitatea de decizie;
B. competente de proiectare;
C. capacitatea de conceptualizare;
D. evaluarea;
E. comunicarea.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Calitatile intelectuale ale unui manager sunt:
A. gandire critica;
B. capacitatea de conceptualizare;
C. competente de proiectare;
D. capacitate de diagnoza;
E. capacitate de prognoza.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Calitatile si abilitatile manageriale pot fi:
A. intelectuale
B. metodologice;
C. antreprenoriale;
D. socio-emotionale;
E. interpersonale.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+D+E
var b. A+C+D+E

Caracteristicile grupului scolar sunt:
A. coeziunea;
B. dinamica;
C. diacronia;
D. sincronia;
E. sintalitatea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+E
var d. A+B+E

Caracteristicile legate de postul didactic solicitat de catre cadrul didactic sunt de natura:
A. psihologica;
B. psihosociala;
C. pedagogica;
D. administrativa;
E. metodica.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var e. A+B+C+E

Cele mai utilizate strategii de interventie ale cadrului didactic in situatiile de criza sunt:
A. strategia de dominare;
B. negocierea;
C. strategia bazata pe ritual si rutina;
D. terapia ocupationala;
E. terapia profesionala.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E.
var a. A+B+C+D

Cele trei nivele de eficienta ale formarii cadrelor didactice sunt:
A. eficienta pedagogica;
B. resursele pedagogice;
C. modificarea de comportament;
D. mijloacele pedagogice;
E. variatia de randament.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
e. A+C+E
var e. A+C+E

Clasa de elevi poseda caracteristicile grupului primar adica:
A. cuprinde interactiuni”fata in fata”;
B. poseda structuri care ii confera stabilitate;
C. este diacronica;
D. tinde catre anumite scopuri.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Climatul educational deschis se caracterizeaza prin :
A. lipsa de inhibitie;
B. participarea elevilor la sarcini;
C. grad inalt de neangajare;
D. lipsa de teama.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Climatul educational este un indicator al “sanatatii”clasei de elevi si indica:
A. atmosfera;
B. moralul;
C. normativitatea;
D. starea afectiva.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Climatul educational inchis este caracterizat prin:
A. grad inalt de neangajare;
B. nepasare;
C. personalizare;
D. rutina;
E. distantare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Competentele generale ale unui manager sunt:
A. conceptuale;
B. abilitati umane;
C. profesionale;
D. tehnice.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Componenta tactica a proiectului scolar include:
A. obiectivele;
B. misiunile;
C. activitatile concrete;
D. responsabilitatilor;
E. resursele.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var c. B+C+D+E

Componentele curriculare sunt:
A. finalitatile;
B. continuturile;
C. strategiile didactice;
D. competentele disciplinare;
E. metodologiile de evaluare a performantelor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var e. A+B+C+E

Componentele proiectul scolar sunt:
A. componenta initiala;
B. componenta strategica;
C. componenta intermediara;
D. componenta operationala.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var e. B+D

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
A. strategice;
B. structurale;
C. tactice;
D. sistemice.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var b. A+C

Conditiile strategice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
A. adecvarea;
B. fezabilitatea;
C. economicitatea;
D. structuralitatea;
E. simplitatea;
F. flexibilitatea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F
var e. A+B+C+E+F

Conditiile tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect sunt:
A. consultarea expertizei in domeniu;
B. respectarea cadrului normativ;
C. continuitatea;
D. stabilirea actiunilor concrete;
E. identificarea posibilitatilor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi sunt;
A. oboseala;
B. supraincarcarea;
C. supramotivarea ;
D. deprecierea climatului educational;
E. minciuna;
F. agresivitatea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F
var e. A+B+C+E+F- - corect a,b,d,e,f- gresala de tipar ca si mai sus la aceeasi varianta- nevalidat
- ma duc pe a, c, d, e, f, - care a fost validat!!!!

Criza educationala se caracterizeaza prin:
A. este o declansare instantanee;
B. ingreuneaza comunicarea;
C. urmareste instaurarea starii de armonie;
D. faciliteaza instaurarea climatului de insecuritate;
E. genereaza stari de panica.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Curriculum-ul ascuns vizeaza experienta de invatare dobandita prin intermediul:
A. climatului de studiu;
B. personalitatii profesorului;
C. personalitatii elevului;
D. relatiilor interpersonale.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Curriculum-ul de baza cuprinde:
A. ariile curriculare;
B. competentele disciplinare;
C. disciplinele aferente;
D. numarul de ore afectate.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Curriculum-ul formal se diferentiaza in :
A. curriculum-ul nucleu;
B. curriculum-ul la decizia scolii;
C. curriculum-ul ascuns;
D. curriculum-ul acceptat.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var a. A+B

Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora prin modalitati variate vizand:
A. optionalul la nivelul scolii’
B. optionalul la nivelul disciplinei;
C. optionalul la nivelul ariei curriculare;
D. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var b. B+C+D

Curriculum-ul nucleu cuprinde:
A. ariile curriculare;
B. disciplinele aferente;
C. experienta de invatare oferita;
D. numarul de ore afectate;
E. finalitatile;
F. obiectivele generale.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. B+C+D+E+F
d. A+B+C+E+F
e. A+B+D+E+F
var e. A+B+D+E+F

Dimensiunea ergonomica a managementului clasei de elevi vizeaza:
A. dispunerea mobilierului in clasa;
B. vizibilitatea;
C. amenajarea salii de clasa;
D. cultura normativa aclasei.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var a. A+B+C

Documentele curriculare care alcatuesc Curriculum-ul National vizeaza:
A. planul-cadru de invatamint;
B. planul-cadru de evaluare;
C. ghidurile metodologice;
D. programele analitice;
E. manualele scolare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+D+E
var b. A+C+D+E

Elementele prin care se poate decodifica minciuna in manifestarile elevilor sunt:
A. durata manifestarilor nonverbale;
B. miscarile spontane;
C. informatiile vehiculate;
D. nuantele mesajelor verbale;
E. intensitatile mesajelor verbale.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Etapele momentului decizional sunt:
A. pregatirea deciziei;
B. adoptarea deciziei;
C. aplicarea deciziei;
D. evaluarea deciziei.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var a. A+B+C

Evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele componente:
a. obtinerea informatiilor
b. prelucrarea statistica a informatiilor
c. realizarea negocierilor
d. elaborarea aprecierilor

var incorecta - c. obținerea negocierilor

Factorii care influenteaza atractia interpersonala in clasa de elevi sunt:
A. proximitatea;
B. similaritatea;
C. educabilitatea;
D. complementaritatea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Fisa individuala de examinare psihopatologica cuprinde:
A. anamneza;
B. sociomneza;
C. simptomatologia-diagnostica;
D. factorii etiologici;
E. factorii de diagnostic.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var b. A+C+D+E

Formarea cadrelor didactice este analizata prin prisma etapelor obligatorii:
A. formarea initiala;
B. formarea primara;
C. formarea secundara;
D. formarea continua
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var c. A+D

Functiile specifice managementului educational sunt:
A. planificarea si organizarea sistemului de invatamant;
B. proiectarea bugetului de venituri;
C. orientarea metodologica a procesului de invatamant;
D. reglarea si autoreglarea sistemului de invatamant si a procesului de invatamant.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
var c. A+C+D

Grupul de elevi a fost analizat in literatura de specialitate indeosebi din urmatoarele perspective:
A. perspectiva istorica;
B. perspectiva didactica;
C. perspectiva sistemica;
D. perspectiva psihosociala.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var e. B+D

In cadrul controverselor pedagogice privind rolul disciplinei scolare s-au opus doua opinii
diferite:
A. permisivismul;
B. negativismul;
C. autoritarismul;
D. reflectionismul.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var b. A+C

In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici :
A. tehnica raspunsului scurt;
B. tehnica alegerii duale;
C. tehnica alegerii multiple;
D. tehnica randomizarii;
E. tehnica perechilor.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var e. A+B+C+E

In sens larg,conceptul de curriculum poate fi interpretat:
A. ca proiect educational;
B. ca structura educationala;
C. ca proces;
D. ca produs.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Influenta personala a profesorului in clasa de elevi este determinata de:
A. relatia afectiva profesor-elev;
B. perceptia elevului asupra profesorului;
C. partenerietul scoala-comunitate;
D. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Instalarea starii de oboseala la elevi apare atunci cand:
A. sunt activitati monotone;
B. perspectivele motivationale sunt nelimitate;
C. interesul pentru activitate este limitat;
D. sunt activitati repetitive.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Managementul clasei de elevi studiaza principalele perspective de abordare ale clasei de elevi adica:
A. perspectiva didactica;
B. perspectiva normativa;
C. perspectiva psihosociala;
D. perspectiva structurala..
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. A+E.
var b. A+C

Managementul educational este arta de a lucra cu:
A. idei;
B. relatii;
C. sisteme;
D. oameni;
E. resurse.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
var d. A+B+D+E

Managementul educational poate fi analizat din punct de vedere: A. actional;B. operational; C. tactic; E. procesual; F. strategic.
Metoda invatarii prin proiecte se caracterizeaza prin:
A. orientarea catre activitate si produsul ei;
B. motivarea elevilor;
C. disciplinaritatea;
D. conectarea la problemele sociale;
E. organizarea in comun a procesului de invatare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Normele explicite ,clar exprimate avand rolul de a reglementa activitatea desfasurata in
clasa de elevi pot fi:
A. norme constitutive;
B. norme institutive;
C. norme institutionale;
D. norme noninstitutionale.
.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var b. A+C

Organizarea activitatii in cadrul proiectului scolar include:
A. listarea activitatilor concrete;
B. clasificarea activitatilor;
C. clasificarea oportunitatilor;
D, procurarea resurselor;
E. desemnarea persoanelor care vor conduce.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Paradigmele explicative ale agresivitatii elevilor sunt:
A. paradigma biologica;
B. paradigma individuala;
C. paradigma frustrare-agresivitate;
D. paradigma socio-culturala(educationala).
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau noninterventia cadrului didactic sunt:
A. durata abaterii comportamentale;
B. locul si forma abaterii;
C. frecventa abaterilor;
D. structurile personalitare afectate;
E. consecintele in planul evolutiei elevului respectiv.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var b. A+C+D+E

Paraverbalul este o modalitate de comunicare interpersonala utilizata in activitatea
didactica si vizeaza:
A. volumul vocal;
B. tonalitatea;
C. ritmul vorbirii;
D. expresivitatea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var a. A+B+C

Pe baza standardelor curriculare de performanta se stabilesc:
A. nivelurile de performanta;
B. metodologia de evaluare;
C. itemii necesari probelor de evaluare;
D. ariile curriculare.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var b. A+C

Perspectiva didactica de analiza a grupului scolar urmareste:
A. evidentierea proceselor formative care au loc in clasa de elevi ;
B. relatiile ce se stabilesc intre membrii clasei;
C. relatiile cu alte grupuri scolare;
D. aspectul institutionalizat al clasei.
a. A+B
b. B+C
c. C+D
d. B+D
e. A+D
var e. A+D

Perspectiva psihosociala de analiza a grupului scolar considera ca la nivelul clasei de elevi actioneaza doua tipuri de forte cu rol reglator:
A. influenta personala a profesorului;
B. influenta interpersonala;
C. influenta de grup;
D. influenta normativa.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var b. A+C

Pregatirea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele
componente:
A. identificarea componentelor;
B. obtinerea informatiilor;
C. selectionarea si prelucrarea informatiilor;
D. comunicarea verbala a informatiilor;
E. elaborarea variantelor de activitate ;
F. elaborarea proiectelor de masuri.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F
var e. A+B+C+E+F

Principalele caracteristici ale managementului educational sunt:
A. caracterul complex al actiunilor;
B. caracterul participativ;
C. caracterul structural;
D. caracterul sistemic;
E. caracterul prospectiv;
F. caracterul multifunctional.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+D+E+F
var e. A+B+D+E+F

Principalele elemente componente ale managementului de curriculum sunt:
A. politica generala a scolii;
B. sistemul de norme si reguli;
C. amenajarea spatiului;
D. proiectele de competenta organizationala;
E. disciplina;
F. evaluarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F
var e. A+B+C+E+F desi corect este a,b,d,e,f,

Principalele etape de gestionare a situatiilor de criza educationala sunt:
A. identificarea si cunoasterea;
B. etiologia situatiilor de criza;
C. didactogenia situatiilor de criza;
D. decizia;
E. aplicarea masurilor;
F. evaluarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. A+B+C+E+F
e. A+B+D+E+F
var e. A+B+D+E+F

Principalele faze ale consilierii sunt:
A. clasificarea;
B. identificarea;
C. formularea;
D. interventia;
E. incheierea.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var b. A+C+D+E

Principalele instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi promovate de managementul clasei de elevi sunt:
A. Inventarul Mediului de Invatare;
B. Scala Mediului Scolar;
C. Chestionarul Studiului Managerial;
D. Chestionaru Mediului Scolar Individualizat.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Principalele modalitati de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza
educationala sunt:
A. crearea climatului echilibrat de invatare;
B. evitarea greselilor educationale;
C. cultivarea intereselor scolare;
D. formarea echipelor disciplinare;
E. integrarea intr-un sistem de terapie de grup.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var e. A+B+C+E

Principalele paradigme explicativ-conceptuale care orienteaza de studiu al managementului educational sunt:
A. paradigma normativa;
B. paradigma structurala;
C. paradigma sistemica;
D. paradigma organizatorica;
E. paradigma interpretativa.
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. A+E
var e. A+E

Principalele stiluri de negociere sunt:
A. negociatorul cooperant;
B. negociatorul afectiv;
C. negociatorul volitiv;
D. negociatorul conflictual;
E. negociatorul demagog.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Principalele strategii de negociere in clasa de elevi sunt:
A. consecventa;
B. compromisul;
C. complianta;
D. colaborarea;
E. acceptarea;
F. evitarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+C+D+E+F
c. B+C+D+E+F
d. A+B+C+E+F
e. A+B+D+E+F
var e. A+B+D+E+F
- in loc de concurenta au scris consecventa. Alta varianta nu este

Principalele strategii de negociere sunt:
concurenta (este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar nu te poti
apara);
compromisul(pentru a castiga timp in intelegerile temporare);
colaborarea ;
acceptarea (este opusul concurentei )-neglijarea propriilor interese in scopul plăcerii altora. ;
evitarea.- sinteza

Principalele structuri dimensionale ale clasei de elevi studiate de managementul clasei de elevi sunt:
A. mărimea ergonomica;
B. dimensiunea psihologica;
C. dimensiunea psihosociala;
D. măsură analitica;
E. dimensiunea relationala;
F. dimensiunea normativa.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F
var e. A+B+C+E+F

Principalele feluri de curriculum sunt:
A. curriculum formal;
B. curriculum informal;
C. curriculum ascuns;
D. curriculum acceptat;
E. curriculum invatat;
F. curriculum evaluat.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+C+E+F
var a. A+B+C+D+E

Principalele tipuri de relatii de interactiune educationala existente in clasa de elevi sunt:
A. relatii de intercunoastere;
B. relatii de intercomunicare;
C. relatii de interventie;
D. relatii socio-afective;
E. relatii de influentare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Principalii factori care determina valoarea managementului la nivelul clasei de elevi sunt:
A. recrutarea si selectia cadrelor didactice;
B. formarea cadrelor didactice;
C. parteneriatul scoala-familie;
D. deontologia didactica;
E. structura familiala a colectivului de elevi.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
var d. A+B+D+E

Procesele de grup care au loc in grupul scolar sunt:
A. procesul de realizare a sarcinii;
B. procesul de comunicare;
C. procesul de internalizare;
D. procesul de influentare;
E. procesul socio-afectiv.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E.
var d. A+B+D+E.

Proiectul este un set de intentii generale privind orientarea :
a. dezvoltarii
b. evaluarii
c. structurarii
d. structurarii
var a. dezvoltarii

Proiectul scolii se caracterizeaza prin:
A. determinare multipla;
B. valoare strategica;
C. caracter situational;
D. caracter selectiv.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var a. A+B+C

Relatia management educational –politologie este benefica indeosebi pentru faptul ca
procesul deciziei politice ofera managementului o schema de actiune care cuprinde:
A. identificarea problemei;
B. pregatirea solutiei optime;
C. studiul bibliografiei;
D. aplicarea solutiei la scara sociala;
E. evaluarea rezultatelor;
F. evaluarea operationala.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. A+B+D+E+F
var e. A+B+D+E+F

Relatiile interpersonale din clasa de elevi pot fi:
A. relatii de intercunoastere;
B. relatii de intercomunicare;
C. relatii de stabilitate;
D. relatii socio-afective;
E. relatii de influentare
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
var d. A+B+D+E

Rolurile decizionale ale managerului sunt:
A. initiator;
B. monitor;
C. mediator;
D. negociator.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Rolurile informationale ale managerului sunt:
A. initiator;
B. monitor;
C. difuzor;
D. purtator de cuvant.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var b. B+C+D

Rolurile interpersonale ale managerului sunt:
A. reprezentant al grupului;
B. lider;
C. purtator de cuvant;
D. persoana care face legatura cu alte grupuri.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic sunt:
A. planificarea;
B. organizarea;
C. controlul si indrumarea;
D. prevenirea;
E. consilierea;
F. evaluarea.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+F
e. B+C+D+E+F
var b. A+B+C+D+F corect a,b,c,e,f –nevalidat

Rolurile managerilor pot fi grupate in urmatoarelr categorii:
A. transmiterea informatiilor;
B. prelucrarea informatiilor;
C. elaborarea deciziilor;
D. angajarea in relatii interpersonale.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+C+D
var b. B+C+D

Sanatatea organizationala” a scolii depinde de:
A. posibilitatea sa de interactiune cu mediul;
B. puterea sa de valorificare a entropiei;
C. capacitatea sa de valorificare a atropiei ;
D. tăria sa de rezolvare a conflictelor interne;
E. capacitatea sa de autoreglare.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D+E

Sanatatea organizationala” a scolii exprima un nivel superior de:
a. structura organizationala
b. cultura organizationala
c. conducere organizationala
d. strategie organizationala
var b. cultura organizationala

Scoala ,ca organizatie, isi indeplineste rolul prin functiile sale manageriale:
A. planificare-organizare;
B. orientare metodologica;
C. ierarhizare pe verticala;
D. perfectionare-cercetare didactica.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Selectia cadrului didactic parcurge urmatoarele etape mai importante:
A. cercetarea candidatilor;
B. administrarea unui chestionar de angajare;
C. verificarea preferintelor candidatilor;
D. interviul preliminar;
E. intrevederea de angajare;
F. decizia finala.
a. A+B+C+D+E
b. A+B+C+D+F
c. A+C+D+E+F
d. B+C+D+E+
e. A+B+D+E+F
var e. A+B+D+E+F

Sintalitatea clasei de elevi este o caracteristica care vizeaza:
a. dimensiunea ergonomica a a managementului clasei de elevi
b. dimensiunea sociala
c. dimensiunea normativa
d. dimensiunea psihologica
var b. dimensiunea sociala

Stadiile influentei sociale pot fi puse in evidenta si in activitatea clasei de elevi si anume:
A. complianta;
B. complezenta;
C. identificarea;
D. internalizarea.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Stilul managerial al cadrului didactic este analizat din perspectiva dimensiunilor sale si
anume:
A. nivelul cognitiv:
B. nivelul afectiv;
C. nivelul strategic;
D. nivelul instrumental.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Stilul managerului competent se caracterizeaza prin:
A. restringe activitatea organizatiei la cote minime;
B. deleaga responsabilitatea;
C. actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei;
D. instaureaza un climat apasator;
E. motiveaza subalternii.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var e. A+B+C+E

Stilul managerului incompetent se caracterizeaza prin:
A. sta si asteapta sa treaca efectele crizei;
B. critica colaboratorii;
C. instaureaza un climat apasator;
D. deleaga responsabilitatea;
E. se inconjoara de subalterni mediocri,dar “devotati”.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var e. A+B+C+E

Tipologia proiectelor in educatie vizeaza:
A. proiectul educational(didactic);
B. proiectul structural;
C. proiectul curricular;
D. proiectul institutional.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var c. A+C+D

Tipurile de criza educationala se clasifica in raport de gradul de relevanta in:
A. critice;
B. majore;
C. minore;
D. mixte.
.
a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D
var a. A+B

Variabilele socio-familiale care pot explica anumite tulburari comportamentale ale elevului sunt:
A. istoria grupului familial;
B. istoria relatiei parinti-copii;
C. istoria comunitatii;
D. istoria cuplului familial.
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+C+D
d. A+B+D
var d. A+B+D

Zonele de elaborare a curriculum-ului sunt:
A. zona administrativ-globala;
B. zona grupala sau individuala;
C. zona institutionala;
D. zona comunitara;
E. zona materiala.
a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+D+E
e. A+B+C+E
var d. A+B+D

	Pagina de start a forumului Spiru Haret -> anul 3 pedagogie semestrul I	Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1